6. O experiență transformatoare: schimbări atitudinale înregistrate ca efect al intervenției
Gabriel-Mugurel Dragomir
Acțiunile de informare și conștientizare s-au derulat în direcția promovării unui consum responsabil și durabil de energie ce a vizat: consumul de electricitate, consumul de apă, consumul de energie termică și colectarea selectivă a deșeurilor. La finalul proiectului noi am înregistrat modificări detectabile în sensul bun al campaniilor doar în trei direcții. Pe aceasta dorim să le prezentăm în continuare.
CONSUMUL DE ELECTRICITATE
Respondenții au fost invitați să selecteze pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos, o variantă de răspuns care descrie cel mai bine comportamentul lor în ceea ce privește consumul de electricitate
Tabelul 1. Rezultatele valorilor medii pentru comportamentele uzuale legate de consumul de electricitate, înainte și după campaniile de informare și conștientizare
|
Comportamente uzuale legate de consumul de electricitate |
Inițial (medii) |
Final (medii) |
|
1. Sting lumina când plec din cameră |
4.55 |
4.61 |
|
2. Sting lumina când mă uit la televizor |
4.12 |
4.16 |
|
3. Înlocuiesc becurile clasice cu unele care au consum redus de energie |
3.95 |
3.73 |
|
4. Usuc rufele la aer, nu în uscătorul automat |
4.21 |
4.11 |
|
5. Scot din priză aparatele electrice și electronice pe care nu le folosesc (ele consumă energie chiar dacă sunt oprite) |
3.27 |
3.48 |
|
6. Las televizorul să meargă chiar dacă nu mă uit la el |
2.83 |
2.85 |
|
7. Deschid jaluzelele și las să pătrundă cât mai multă lumină naturală în casă |
4.43 |
4.46 |
|
8. Setez aerul condiționat pe o temperatură cu cel mult 10 grade mai scăzută decât cea de afară pe timpul verii |
2.66 |
3.28 |
|
9. Setez temperatura centralei termice la 20–22˚ C în sezonul rece, iar dacă mi se pare răcoare, îmi pui un articol vestimentar cu mânecă lungă |
3.54 |
3.68 |
|
10. În timpul iernii, dacă este prea cald în cameră, reglez temperatura folosind robinetul de la calorifer |
3.19 |
3.44 |
|
11. Verific care este numărul de ore de iluminat pe cutiile becurilor înainte de a le cumpăra |
2.38 |
2.55 |
|
12. La cumpărare, aleg ca aparatele electrocasnice să aibă un consum redus de energie |
3.35 |
3.35 |
|
13. Pun telefonul mobil pe modul de economisire a energiei, astfel încât să nu trebuiască încărcat la fel de des |
3.08 |
3.28 |
Figura 1 Comportamente uzuale legate de consumul de electricitate, partea I
Figura 2 Comportamente uzuale legate de consumul de electricitate, partea a II-a
Figura 3 Comparație între eșantioane la consumul de electricitate
Analiza diferitelor comportamente în ceea ce privește consumul sustenabil de electricitate a scos în evidență diferențe semnificative între începutul campaniilor și finalul campaniilor derulate prin proiect. Diferența înregistrată a fost de 23.08% în sensul creșterii acțiunilor comportamentale sustenabile în consumul de electricitate.
Comportamente modificate semnificativ în sens sustenabil
Scot din priză aparatele electrice și electronice pe care nu le folosesc
Figura 4. Comportament sustenabil de scoatere din priză a aparatelor electrice șielectronice pe care nu le folosesc
Analiza diferitelor comportamente în ceea ce privește consumul sustenabil de electricitate a scos în evidență diferențe semnificative între începutul campaniilor și finalul campaniilor derulate prin proiect (Media initial =3,27, Mediafinal =3,48), în ceea privește scoaterea din priză a aparatelor electrice și electronice (t= -3,31, p= 0,01).
Comportamente nemodificate în sens nesustenabil
Nu s-a modificat prea mult comportamentul de verificare a numărului de ore de iluminat pe cutiile becurilor înainte de a le cumpăra (în urma derulării campaniilor de informare și conștientizare) (Media initial = 2,38, Mediafinal = 2,55).
CONSUMUL DE APĂ
Respondenții au fost invitați să selecteze pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos, o variantă de răspuns care descrie cel mai bine comportamentul lor în ceea ce privește consumul de apă.
Tabelul 2. Rezultatele valorilor medii pentru comportamentele uzuale legate de consumul de apă, înainte și după campaniile de informare și conștientizare
|
Comportamente uzuale legate de consumul de apă |
Inițial (medii) |
Final (medii) |
|
1. Dau apa la maxim atunci când spăl vasele sau alimentele |
2.32 |
2.29 |
|
2. Las apa să curgă în timp ce mă spăl pe dinți |
2.74 |
2.85 |
|
3. Repar robinetul de la chiuvetă dacă picură |
4.15 |
4.03 |
|
4. Contorizez timpul petrecut zilnic în duș astfel încât să mă încadrez în 5, maxim 10 minute. |
2.43 |
3.35 |
|
5. Folosesc programele de spălare la o temperatură scăzută (maxim 40 grade) |
3.65 |
3.86 |
|
6. Nu pornesc mașina de spălat rufe sau vase pentru câteva obiecte/haine, aștept să poată fi încărcată complet |
3.99 |
4.15 |
|
7. Las să curgă apa la duș în timp ce mă dau cu săpun |
2.84 |
2.88 |
|
8. Deschid robinetele cu câteva minute înainte de a face dușul |
2.42 |
2.44 |
|
9. Anunț dacă sesizez defecțiuni la instalațiile sanitare/scurgeri de apă |
4.35 |
4.49 |
Figura 5 Comportamente uzuale legate de consumul de apă
Figura 6. Comparație între eșantioane la consumul de apă
Diferența este de 44,44% în sensul creșterii acțiunilor comportamentale în consumul sustenabil de apă
Analiza diferitelor comportamente în ceea ce privește consumul sustenabil de apă a scos în evidență diferențe semnificative între începutul campaniilor și finalul campaniilor derulate prin proiect la următorii parametri:
• Contorizarea timpului petrecut zilnic în duș astfel încât să se încadrez între 5 și 10 minute, (Media initial =2,43, Mediafinal =3,435; t= -13,371, p= 0,001);
• Folosirea programelor de spălare la o temperatură scăzută (maxim 40 grade), (Media initial = 3,65, Mediafinal = 3,86; t= -3,6, p= 0,001);
• Așteaptă ca mașina de spălat rufe sau vase să fie încărcată complet și apoi să fie folosită, (Media initial = 3,99, Mediafinal = 4,15; t= -3,6, p= 0,001);
• Anunță factorii interesați dacă sesizează defecțiuni la instalațiile sanitare/scurgeri de apă (Media initial = 4,35, Mediafinal = 4,49; t= 4,35, p= 0,001).
Figura 7. Comportament sustenabil de contorizarea timpului petrecut zilnic sub duș
Figura 8. Comportament sustenabil de folosire a programelor de spălare la o temperatură scăzută (maxim 40 grade)
Figura 9. Comportament sustenabil de așteptare ca mașina de spălat rufe sau vase să fie încărcată complet și apoi să fie folosită
Figura 10. Comportament sustenabil de sesizare a factorilor
interesați de existența defecțiunilor la instalațiile sanitare/scurgeri de apă
Comportamente nemodificate în sens sustenabil
La consumul de apă avem și câteva comportamente ce nu s-au modificat în sens sustenabil, ci au rămas aproximativ neschimbate
• Folosirea pe poziția debit maxim a robinetelor atunci când spălă vasele sau alimentele (Media initial = 2,38, Mediafinal = 2,55).
• Deschiderea robinetelor cu câteva minute înainte de a face dușul (Media initial = 2,42; Mediafinal = 2,44).
COMPORTAMENTUL DE RECICLARE
Respondenții au fost invitați să selecteze pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos, o variantă de răspuns care descrie cel mai bine comportamentul lor în ceea ce privește comportamentul responsabil de reciclare.
|
Comportamente uzuale legate de reciclare |
Inițial (medii) |
Final (medii) |
|
1. Reciclez sticlă |
3.91 |
3.91 |
|
2. Reciclez recipientele din plastic |
4.01 |
4.09 |
|
3. Reciclez baterii |
3.45 |
3.31 |
|
4. Reciclez becuri |
3.19 |
3.07 |
|
5. Reciclez aluminiu (cutiile de băuturi, doze, etc) |
3.49 |
3.56 |
|
6. Colectez uleiul alimentar folosit și îl predau în punctele de reciclare |
2.94 |
3.14 |
|
7. Reciclez electronice și electrocasnice (programul rabla pentru electrocasnice, predarea lor în centre de colectare etc) |
3.28 |
3.27 |
|
8. Reciclez tonerul imprimantei |
2.71 |
2.67 |
Diferența este de 12,5 % între începutul și finalul proiectului, în sensul creșterii acțiunilor comportamentale sustenabile de reciclare ca urmare a demersurilor realizate prin proiect.
Comportamente modificate statistic semnificativ în reciclare în sens sustenabil
Analiza diferitelor comportamente în ceea ce privește comportamentul sustenabil de reciclare a scos în evidență diferențe semnificative între începutul campaniilor și finalul campaniilor derulate prin proiect la următorul parametru:
• Colectarea uleiului alimentar folosit și predarea acestuia în punctele de reciclare (Media initial = 2,94, Mediafinal = 3,14; t= -2,638, p= 0,08).
Analiza comparativă realizată între începutul și finalul proiectului între care s-au interpus campaniile de informare și conștientizare ne-a arătat că au existat modificări ale comportamentelor uzuale de sustenabilitate oglindite în următorii parametrii:
• Scoaterea din priză a aparatelor electrice și electronice;
• Contorizarea timpului petrecut zilnic în duș astfel încât să se încadrez între 5 și 10 minute;
• Folosirea programelor de spălare la o temperatură scăzută (maxim 40 grade;
• Așteptarea ca mașina de spălat rufe sau vase să fie încărcată complet și apoi să fie folosită;
• Anunțarea factorilor interesați în legătură cu defecțiunile la instalațiile sanitare/scurgeri de apă;
• Colectarea uleiului alimentar folosit și predarea acestuia în punctele de reciclare.
Acțiunea derulată pe parcursul a trei luni a fost mulțumitoare pentru noi ca efecte așteptate. Aceasta ne încurajează ca pe viitor să mai derulăm astfel de campanii în acord cu politicile de mediu la nivel național, dar și cu directivele strategice ale Universității Politehnica Timișoara.
