3. De la idee la acțiune – proiectarea intervenției în campusul Politehnicii

Gabriel-Mugurel Dragomir

3.1. Context, planificare, proiectare

Proiectul descris ca intervenție în campusul Politehnicii, intitulat University Students Engaging in Responsible and Sustainable Energy Consumption (USE-REC) a fost propus de Fundația Politehnica Timișoara, România în parteneriat cu Quality Management Software AS (QMS), Norvegia și derulat în perioada mai 2023 – aprilie 2024. Atât cercetătorii preocupați de problematica învățământului superior și de problemele studenților, cât și managerii universitari au constatat și atrag atenția asupra relației asimetrice dintre convingerile și atitudinile tinerei generații (Crumpei et al. 2014) și acțiunile, respectiv comportamentele acestei generații (Cernicova-Bucă et al., 2021). Pe aceste premise ideea propunerii de proiect a fost de a reduce, prin acțiuni țintite, decalajul dintre reglementările, declarațiile și/sau convingerile pro-mediu din campusul universitar, pe de o parte, și acțiunile și stilurile de viață din respectivul campus, pe de alta. Accentul a căzut, în primul rând, pe creșterea cunoștințelor privind energia regenerabilă, eficiența energetică și securitatea energetică a diferitelor categorii de public din Universitatea Politehnica Timișoara. Ca efect secundar, proiectul a urmărit să contribuie la reducerea amprentei de carbon a campusului studențesc.

Factorii cheie în formarea și educarea tinerei generații sunt, potrivit concepției echipei de proiect, dar urmând exemple internaționale de bune practici (Clark, 2004; Mohammed, 2022):

• studenții, ca actori și beneficiari ai proiectului;

• personalul administrativ, responsabilii de căminele studențești și serviciile pentru studenți;

• conducerea universității, ca organism de reglementare și raportare.

Recenta criză sanitară provocată de pandemia de COVID-19 a reorganizat prioritățile societății și a adus în prim-plan necesitatea de a „reconstrui o viață mai bună, mai ecologică, mai durabilă”. Componenta de sustenabilitate și prioritățile stabilite de Organizația Națiunilor Unite având ca țintă anul 2030 au fost reevaluate și constatările nu s-au dovedit încurajatoare (Yuan et al., 2023). Cu toate semnele că poluarea a dat semne de temperare a curbei de creștere prin sistarea unor ramuri întregi economice în perioada pandemiei, țările lumii au ajuns la concluzia că „a trage heblul” nu este soluția pentru dezvoltarea sustenabilă dorită. Asigurarea rezilienței economice și sociale depinde, esențial, de investițiile în tehnologii verzi, dar și de încurajarea oamenilor să adopte stiluri de viață sustenabile și de cruțare a resurselor naturale (Aulie 2023). Legătura dintre componenta locală și impactul global al activităților umane a fost extrem de vizibilă și a condus la angajamente sporite privind grija pentru mediul înconjurător (Leal Filho et al., 2022).

La scara sa, Timișoara și instituțiile de pe teritoriul său, inclusiv universitățile, au plasat ca prioritare, în viața post-pandemie, reducerea efectelor activităților socio-economice asupra mediului și adoptarea unor soluții care să rezoneze cu obiectivele de sustenabilitate din Agenda 2030. Dar, cu toate preocupările înregistrate în privința urmăririi obiectivelor de dezvoltare durabilă, o singură universitate timișoreană, Universitatea de Vest, a făcut demersuri să intre în evaluarea UI GreenMetric World University Rankings, alăturându-se altor 10 instituții de învățământ superior din România (din cele 92 acreditate) în clasificarea ce măsoară angajamentul fiecărei universități participante în dezvoltarea unei infrastructuri ecologice.

Încă înainte de pandemie campusul studențesc a fost declarat zonă pietonală, iar stațiile de biciclete și trotinete electrice care au fost instalate, parțial cu ajutorul Primăriei, în efortul de a încuraja transportul bicicletelor (în cadrul mobilității metropolitane), parțial de către Universitatea Politehnica, au reprezentat puncte de sprijin pentru adoptarea unui stil de viață sustenabil. Sunt prezente inițiative sporadice pentru a încuraja reducerea amprentei asupra mediului (cum ar fi activitățile de Ziua Pământului sau Săptămâna Verde din 2021), dar – a apreciat echipa de proiect – a lipsit viziunea integrativă. Inițiativele inventariate au tratat fie aspectul pur tehnic al vieții durabile (disponibilitatea dispozitivelor, facilități etc.), fie campanii de scurtă durată care implică cetățenii în inițiative ecologice. Astfel, abordarea proiectului a încorporat:

• componenta umană, care vizează populația studențească îndemnată să adopte și să promoveze un consum responsabil și sustenabil de energie, prin campanii de informare și conștientizare, prin formarea liderilor de opinie pentru a acționa ca ambasadori ai proiectului;

• componenta managerială, care vizează nivelul decizional al universității, încurajat să încorporeze în viziunea strategică de dezvoltare a unei componente puternice, clare, orientată spre sustenabilitate și care să încorporeze rezultatele proiectului;

• componenta procedural-administrativă, prin armonizarea cunoștințelor și comportamentelor administratorilor de spații rezidențiale, prin cursuri de formare și prin dezvoltarea infrastructurii moderne de informare a rezidenților campusului cu privire la obiectivele eficiente de consum de energie; asigurarea documentelor adecvate pentru a susține comportamentul durabil în sediul campusului (cum ar fi anexa pentru contract de locuință, reglementări pentru locuirea în campus etc.);

• componenta tehnică, termoscanarea clădirilor, pentru a descoperi punctele de risipă de energie; monitorizarea consumurilor de utilități în cămine, respectiv inventarul aparatelor folosite de studenți în campus, pentru a crea corelații între consumurile înregistrate și utilizarea de aparate și dispozitive; colectarea becurilor electrice și a dispozitivelor mici, pentru a împiedică-le să polueze mediul înconjurător.

Drept urmare, proiectul și-a propus să creeze o sinergie între eforturile depuse de Universitatea Politehnica și autoritățile locale pentru atingerea activă și conștientă a țintelor de sustenabilitate încorporate în Agenda 2030 a Națiunilor Unite pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Anii de studiu ai viitoarei forțe de muncă înalt calificată pregătesc nu numai profesioniști, ci și cetățeni, indivizi al căror stil de viață, comportament la domiciliu, la serviciu și în societate influențează bunăstarea tuturor. Țintele stabilite de echipa de proiect au fost să creeze premisele unui demers de amploare, care să permită abordarea subiectului „campus sustenabil” prin: 60 de studenți ambasadori ai schimbării comportamentale pentru utilizarea durabilă a energiei, cel puțin 7000 de studenți expuși la activități demonstrative, care să pună în practică și să se angajeze activ pentru utilizarea parcimonioasă a energiei; 20 de persoane din personal administrativ care să supravegheze și promoveze utilizarea durabilă a energiei în campus. La aceste obiective se adaugă elaborarea de soluții bazate pe baze de date pentru prioritizarea intervențiilor în direcția ecologizării campusului, dezvoltarea de instrumente procedural-administrative care să asigure continuitate în aplicarea măsurilor de eficiență energetică în campus și cel puțin un document de planificare strategică, adoptat de managementul universității, care să vizeze componenta de sustenabilitate în campus.

Implementarea proiectului a pornit de la analiza SWOT asupra condițiilor specifice momentului de declanșare a intervenției în campusul Politehnicii, punând în lumină părțile interesate și resursele experiențiale, umane și materiale existente:

Puncte tari

• Fundația Politehnica Timișoara, care a depus proiectul, este o organizație neguvernamentală cu vechime (activează din 2009), cunoscută în Timișoara și în regiunea de Vest

• Misiunea Fundației se aliniază cu cea a Universității Politehnica Timișoara (promovarea prestigiului și imaginii Universității Politehnica Timișoara și dezvoltarea performanțelor sale educaționale, științifice, culturale și sportive)

• Fundația colaborează și dezvoltă parteneriate cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor, cu organelor administrației publice centrale și locale, precum și cu alte instituții de stat sau private

• Are experiență în implementarea diferitelor proiecte

• Este dedicată promovării valorilor regiunii Banat, Timișoarei și Universității Politehnica, care includ obiective de sustenabilitate și ecologizarea campusului în următorii ani

• Experiența echipei de proiect, parte a Centrului de Cercetări Interdisciplinare în Comunicare și Dezvoltare Durabilă din Universitatea Politehnica Timișoara (Policom)

Puncte slabe

• Dependența de donatori care, după criza cauzată de pandemia COVID-19, alocă mai puține resurse pentru proiectele culturale, respectiv pentru cele de responsabilitate socială și de mediu

• Natura fluctuantă a studenților voluntari

• Decalajul dintre conștientizare și acțiune în rândul tinerei generații

Oportunități

• Derularea, în 2023, a programului Timișoara Capitală Culturală Europeană

• Angajamentul Primăriei și Universității Politehnica Timișoara față de politicile verzi

• Spiritul inovator al Timișoarei – primul oraș european cu iluminat electric stradal (1884)

• Politica europeană, românească și locală încurajează acțiunile din cadrul Săptămânii Verzi

Amenințări

• Potențiale deficite și reduceri ale consumului de energie din cauza contextului sociopolitic și economic

• Stilul de viață al tinerei generații, care depinde de o multitudine de dispozitive și aparate care au nevoie de energie electrică

• costurile subvenționate ale locuirii (în căminele studențești), ceea ce duce la o conștientizare scăzută a studenților cu privire la consumul de energie și la amprenta de mediu

• posibilitatea de apariție a unor provocări perturbatoare noi, necunoscute anterior.

În implementarea proiectului, Fundația a intenționat (și a reușit) să atragă noi parteneriate și să încurajeze transferul de bune practici din țară și din lume, prin schimburi de experiență, vizite, consultanță și cercetare științifică. Abordarea s-a ancorat într-o paradigmă de tip cercetare-acțiune, care a permis consultarea permanentă a părților interesate și adaptarea soluțiilor preconizate la interesele, așteptările și disponibilitatea emoțională și de timp a mediului academic (Kemmis, 2010). De asemenea, acțiunea de cercetare integrativă și practică propusă de echipa de proiect încorporează o perspectivă obiectivă, internațională și posibilitatea ca transferul de know-how să fie testat și implementat în Timișoara, oraș recunoscut ca deschis inovării, respectiv în Universitatea Politehnica, instituție preocupată constat să răspundă nevoilor și preocupărilor comunității.

Accesarea fondurilor Innovation Norway prin „Programul Energie pentru România” a contribuit (cum se va vedea în continuare) la prioritizarea eficienței energetice printre preocupările generale de mediu din comunitatea locală și a atenuat deficitul de fonduri disponibile ONG-urilor, cauzat de recenta pandemie, care a lovit sectorul economic și a pus fondurile de responsabilitate socială corporativă în așteptare pentru proiectele pe termen scurt și mediu.

În continuare sunt redate, succint, activitățile prevăzute în proiect, menite să conducă la schimbarea comportamentală și atitudinală enunțate în titlul proiectului și plasate sub sloganul mobilizator „Îmi pasă” (www.imipasa.upt.ro)

Activitățile proiectului

Activitatea 1. Evaluarea situației existente

A1. 1. Evaluarea sustenabilității preocupărilor privind consumul de energie văzută de părțile interesate majore 

O viziune asupra modului de intervenție pentru reducerea consumului de energie presupune efectuarea de evaluări pe mai multe niveluri: la nivelul managementului universitar, la personalul administrativ al căminelor studențești sau clădirilor didactice și la reprezentanții studenților. Mai jos sunt detalii despre abordarea metodologică:

A.1.1.1 Efectuarea de interviuri individuale cu factorii de decizie UPT: rector, prorectori, directori administrativi, șefi de departamente cheie din UPT (legate direct de consumul de energie) 

Obiectivele urmărite:

• Prioritizarea preocupărilor la nivel instituțional privind consumul de energie;

• Defalcarea consumului de energie la nivel instituțional pe clădiri și destinații;

• Identificarea consumatorilor mari și a modalităților de reducere a risipei;

• Identificarea soluțiilor de reducere a consumului de energie, menținând în același timp nivelul activităților la un nivel optim perceput;

• Determinarea atitudinii față de principalele surse de producere a energiei alternative și dorința de a le incorpora în strategiile viitoare;

• Identificarea țintelor privind reducerea consumul de energie.

Strategia UPT conține un obiectiv pe termen mediu de ecologizare a campusului, extins pe clădiri de învățământ sau spații de recreere. Această activitate de proiect a vizat ca rezultat oferirea de soluții bazate pe date pentru optimizarea deciziilor viitoare privind consumul durabil de energie, în combinație cu schimbarea comportamentului consumatorilor de utilități din zona rezidențială și cu perspectivele inovației tehnice pentru campus și alte clădiri academice. 

A 1.1.2. Interviuri de grup (grupuri focus) cu administratorii de cămine

Obiective:

• Identificarea preocupărilor legate de consumul responsabil de energie;

• Determinarea principalelor cauze ale consumului crescut de energie/pierderii de energie în spațiile de locuit;

• Identificarea nivelului de angajament față de implementarea surselor alternative de producere a energiei și a principalelor obstacole de depășit; 

• Identificarea soluțiilor fezabile pentru reducerea consumului de energie, fără a afecta calitatea vieții.

A 1.1.3. Interviuri de grup (focus grupuri) cu reprezentanții ligilor studențești și cu șefii de cămine și de paliere

Obiective:

• Evaluarea preocupărilor privind utilizarea responsabilă a energiei și securitatea energetică;

• Determinarea principalelor surse de consum de energie sporit/risipei în locuințe;

• Identificarea modalităților de reducere a consumului, fără a afecta starea de bine și confortul studenților;

• Evaluarea nivelului de informare și atitudine față de principalele surse alternative de producere a energiei;

• Identificarea disponibilității de a implementa soluții pentru reducerea consumului de energie și creșterea eficienței energetice.

Rezultatul așteptat a fost evaluarea nivelului de dezirabilitate auto-raportată privind energia regenerabilă și eficiența energetică în grupurile-țintă, precum și măsurarea nivelul de cunoaștere a soluțiilor privind utilizarea energiei regenerabilă, respectiv asigurarea eficienței energetice și a securității energetice.

A 1.2. Cartografierea tiparelor de consum de energie ale studenților din campus, în legătură cu variabile obiective (eficiența energetică a mediului construit)

Pentru a implementa cu succes campanii de conștientizare pentru creșterea capacităților și abilităților legate de energia regenerabilă, eficiența energetică și securitatea energetică, proiectul a evaluat consumul cotidian de energie din campus, evidențiind pierderile de căldură pe clădire, consumul de energie la nivelul fiecărui tip de cămin studențesc, precum și modurile în care sunt utilizate clădirile, aparatele și dispozitivele care contribuie la consumul de energie. La evaluările de mai sus s-au adăugat și scanările termice efectuate pentru clădirile din campusul studenților care au avut rolul de a evidenția punctele de pierderi de energie. Aceste scanări au stat la baza propunerilor de soluții de eficiență energetică și educație a studenților pentru a dezvolta un consum durabil de energie și pentru a reduce amprenta de carbon a clădirilor și a locuitorilor campusului.

Rezultatele așteptate au fost legate de cunoștințe îmbunătățite despre modelele de consum ale studenților care locuiesc în campus; eficiența energetică a clădirilor defalcată pe locație și sezon.

A 1.3. Identificarea comportamentelor de consum de energie ale studenților

Adoptarea unui comportament durabil de consum de energie de către consumatori, presupune ca aceștia să fie conștienți de impactul social și de mediu al bunurilor și serviciilor pe care le folosesc. La momentul demarării proiectului existau doar informații sporadice, nesistematizate despre consumul de energie în rândul publicului țintă al proiectului (studenții UPT), în activitățile personale sau profesionale de zi cu zi. Metoda propusă pentru analiza situației și stabilirea liniei de bază a fost ancheta sociologică ce a urmărit:

• Identificarea comportamentelor de consum de energie în rândul studenților; 

• Identificarea aparatelor și dispozitivelor electrice utilizate în mod obișnuit în campus sau acasă (pentru studenții care locuiesc cu părinții sau închiriază locuințe în Timișoara) și frecvența de utilizare a acestora; 

• Evaluarea cunoștințelor (pe bază de autoevaluare) despre consumul de energie (stabilirea nivelului ante- și post-campanii de conștientizare, sondaje repetate, pentru a estima diferențele/schimbările percepute în cunoștințele și atitudinile studenților față de consumul de energie); 

• Identificarea factorilor care influențează comportamentele și conduc la un consum responsabil și durabil de energie; 

• Determinarea nivelului de informare și de atitudine față de principalele surse de producere a energiei alternative.

Rezultatul așteptat a fost legat de creșterea gradului de conștientizare a cunoștințelor (pe baza autoevaluării grupului-țintă) privind energia regenerabilă și eficiența energetică, conducând la crearea profilului studentului-consumator de aparate electrice și utilități în căminele studențești.

Activitatea A 2. Dezvoltarea competențelor și a cunoștințelor îmbunătățite ale actorilor relevanți pentru promovarea unei utilizări mai eficiente a energiei

A.2.1. Schimb de experiență cu partenerul norvegian

Vizită la campusurile universitare norvegiene pentru a observa, la fața locului, practicile și preocupările privind măsurile de durabilitate în domeniul consumului de energie și al vieții studențești. Vizita a fost facilitată de partenerul norvegian.

A.2.2. Vizita partenerului norvegian la Timișoara pentru a consilia echipa de proiect cu privire la măsurile de ecologizare a campusului studențesc, la conținutul pachetului de training și la soluțiile care urmează a fi înaintate conducerii Universității Politehnica.

Rezultat așteptat a fost legat în abilitățile îmbunătățite legate de energia regenerabilă și eficiența energetică, cunoștințe îmbunătățite cu privire la măsurile de ecologizare care urmează să fie implementate.

A.2.3. Instruire privind creșterea eficienței energetice în viața de student 

A 2.3.1. Instruirea personalului administrativ cu atribuții în domeniul locuințelor pentru studenți

În proiect s-a organizat un training de o zi și jumătate cu personalul administrativ implicat în gestiunea spațiilor și serviciilor pentru studenți. Participanții au fost instruiți să lucreze cu instrumente de monitorizare a consumului de energie, dar au fost familiarizați cu pași concreți pentru creșterea și consolidarea rutinelor studenților care să conducă la o utilizare economisită a energiei (verificarea funcționării întrerupătoarelor, deconectarea dispozitivelor atunci când nu sunt utilizate etc.).

Rezultatele așteptate au fost legate de creșterea nivelului de cunoaștere privind energia regenerabilă și eficiența energetică; îmbunătățirea abilităților de implementare a măsurilor de utilizare a energiei regenerabile și asigurare a eficienței energetice.

A.2.3.2 Formarea studenților ca vectori ai schimbării pentru un comportament durabil (ambasadorii proiectului) 

S-a realizat formarea a 40 de studenți ca vectori ai schimbării. S-au organizat două grupuri de instruire în care studenții au fost informați în legătură cu obiectivele principale ale proiectului. Activitățile s-au concentrat pe comunicare, persuasiune și aspecte tehnice ale reducerii consumului de energie. Sub coordonarea formatorului, studenții au elaborat și planuri de acțiune care încorporează probleme de sustenabilitate. Aceștia s-au implicat în diseminarea informațiilor despre proiect, în susținerea organizării competiției între cămine, în mobilizarea participanților la evenimente etc.

Acestor sesiuni de instruire li s-au mai adăugat, ca urmare a experiențelor acumulate de echipa de proiect, un seminar de dezvoltare a competențelor pentru sustenabilitate la locul de muncă, desfășurat cu prilejul ediției de primăvară a Zilelor Carierei în UPT (2024), respectiv o serie de webinarii sub genericul „Iubesc planeta, Îmi pasă de resurse”. Cele 6 episoade explică și promovează avantajele adoptării unui stil de viață sustenabil.

Rezultatele așteptate au vizat sporirea cunoștințelor grupului țintă privind energia regenerabilă și eficiența energetică, îmbunătățirea abilităților studenților de a adopta și promova un comportament sustenabil și eco-conștient.

A.2.4. Școala de vară A trăi și a promova un stil de viață sustenabil

20 de studenți de la Facultatea de Științe ale Comunicării au urmat, în 2023, Școala de vară urbană A trăi și a promova un stil de viață sustenabil. Aceștia au participat la activități de formare, au studiat bunele practici de utilizare eficientă a energiei (ca parte a responsabilității sociale și de mediu din diverse industrii), au propus inițiative și mesaje aliniate obiectivelor proiectului. Cel puțin un student a folosit această oportunitate și a dezvoltat un proiect de lucrare de absolvire.

Rezultatele așteptate au fost creșterea nivelului de cunoaștere privind energia regenerabilă și eficiența energetică, respectiv îmbunătățirea abilităților pentru dezvoltarea și promovarea comportamentului de consum sustenabil de energie.

Activitatea 3. Campanie de informare și conștientizare cu privire la utilizarea durabilă a energiei

Campania de conștientizare a studenților cu privire la utilizarea durabilă a energiei a fost pivotul central al proiectului. Echipa de proiect a organizat o serie de evenimente, pe parcursul anului 2023, care a vizat peste 7000 de studenți ca audiență directă, atingând până la 13.000 de studenți în total. Activitatea de comunicare a constat în furnizarea de informații generale despre energia regenerabilă și eficiența energetică, realizarea și difuzarea de videoclipuri tematice pentru căminele studențești, transmiterea de informații specifice legate de evenimente și traininguri, distribuirea de materiale promoționale despre competiția dintre cămine. Campaniile s-au derulat atât online cât și offline. Canalele care au fost utilizate pentru această activitate au fost dezvoltate în proiect (site-ul dedicat, conturi de social media pe Facebook și Instagram, crearea unei rețele de televizoare smart, instalate în căminele studențești pentru difuzarea de mesaje), dar s-a apelat și la relațiile tradiționale cu mass-media, la distribuirea de mesaje încrucișate pe paginile web și prin conturile de social media aparținând partenerilor din proiect.

A. 3.1. Campanie online de informare și conștientizare 

A 3.1.1. Acțiuni de informare a studenților despre metode de utilizare mai eficientă a energiei 

Periodic (lunar sau o dată la două luni) studenții au primit mesaje online cu informații despre consumul durabil de energie, cum ar fi acțiuni de rutină pentru a utiliza energia cu moderație (de exemplu, stingerea luminii când se uită la televizor, deconectarea echipamentelor electrice și electronice atunci când nu sunt utilizate etc.). Campania a fost promovată prin aplicația mobilă StudentUPT, vizând peste 10.000 de studenți. Un conținut similar a fost postat pe conturile de social media ale proiectului, rezultatele reflectându-se în statistici privind numărul de mesaje trimise și prin engagementul grupului țintă cu aceste mesaje.

Rezultatele urmărite au fost îmbunătățirea cunoștințelor privind energia regenerabilă și eficiența energetică, respectiv stimularea disponibilității de a participa la activitățile proiectului.

A 3.1.2. Opriți și deconectați/De ce nu deconectați? – S-a organizat un concurs prin intermediul social media pentru a proiecta și transmite mesaje care să ducă la adoptarea unui comportament energetic durabil. Studenții au creat mesaje pe această temă pentru principalele rețele sociale (Facebook, Instagram, Tik-Tok, Youtube etc.) și le-au promovat prin conturile personale. Cele mai vizionate 10 producții video au fost recompensate cu 10 încărcătoare solare pentru telefoanele mobile.

Rezultatele obținute au fost sporirea cunoștințelor privind energia regenerabilă și eficiența energetică, respectiv conștientizarea studenților privind campania în curs.

A 3.2. Campanie de informare și conștientizare offline, desfășurată prin evenimente originale și prin participarea la evenimentele studenților deja consacrate și bine frecventate.

A 3.2.1. Campania Schimbă un bec! Alege unul economic! Studenții Politehnicii au fost invitați să înlocuiască becurile tradiționale cu soluții de economisire a energiei (LED). Acțiunea s-a derulat pe fondul evocării lunii noiembrie 1884, când 731 de lămpi electrice de iluminat stradal au fost puse în funcțiune la Timișoara, ca premieră în Europa.

Rezultatul urmărit a fost legat de adoptarea unui comportament durabil; sporirea cunoștințelor legate de consumul durabil de energie, creșterea vizibilității partenerilor și a obiectivelor proiectului.

A3.2.2. Organizarea unui concurs între căminele studențești („Energia studenților alimentează energia durabilă”), pentru a motiva studenții să se implice activ în economisirea energiei și în consumul durabil de energie. La intrarea în fiecare dintre cele 17 cămine, au fost instalate ecrane pentru difuzarea mesajelor de instruire a studenților cu privire la utilizarea eficientă și economisirea de energie. Mesajele au fost distribuite pe parcursul proiectului și după finalizarea acestuia. Prima măsurare a efectului s-a făcut la trei luni de la începerea acestei campanii. Statisticile din 2022 au fost folosite ca date de referință ale consumului de energie pentru calcularea comportamentelor de economisire și pentru desemnarea căminului câștigător.

Câștigătorii au fost invitați automat la evenimentul LED DiscoTech, o oportunitate de socializare care a oferit un exemplu de moduri alternative de petrecere, precum și informații de sensibilizare cu privire la comportamentul studenților în ceea ce privește consumul de energie.

Rezultatele urmărite și obținute au fost legate de îmbunătățirea cunoștințelor despre consumul durabil de energie și ilustrarea unor tipuri de acțiuni specifice comportamentului sustenabil, cu efect asupra reducerii emisiilor de CO2.

A 3.2.3. Petreceți de parcă luminile sunt stinse (LED Disco TECH)

LED DiscoTECH a fost o invitație la petrecere într-un spațiu multifuncțional, cu atmosferă creată exclusiv prin proiecții de lumini LED, în care Dj Benito și MC Steliano au transmis pe ritmul muzicii mesajele principale ale proiectului „Îmi Pasă”. Evenimentul original s-a organizat într-un spațiu atipic, cu momente memorabile – lumini stinse pentru a putea reflecta la nevoile planetei și a genera imagini instagramabile create cu ajutorul brățărilor fluorescente împărțite de organizatori. Petrecerea a fost transmisă pe pagina de Facebook a proiectului, prin intermediul streamingului live. A fost generat și un moment de conștientizare cu privire la poluarea fonică și la consumul de curent generat de instalația audio. Cu ocazia evenimentului muzical și de socializare au fost oferite premiile pentru concursul de video-mesaje, ceea ce a permis îmbinarea experienței academice de învățare cu distracția specifică vârstei studenților.

Rezultatele urmărite au fost legate de transmiterea unor cunoștințele îmbunătățite despre consumul durabil de energie și adoptarea unui comportament durabil.

A 3.2.4. „Aleargă pentru sustenabilitate” la 103 pentru Poli (Alergotura)

Evenimentul Alergotura, organizat din 2015 în cadrul „Zilelor Politehnicii” în luna noiembrie, este un maraton la care participă profesori și studenți de la Universitatea Politehnica, fiecare realizând câte un tur al stadionului, celebrând numărul de ani care s-au scurs de la înființarea universității (103 în 2023). Pentru fiecare rundă de alergare, un participant a primit un tricou cu mesajele proiectului. Echipa USE-REC a participat în 2023 cu două tururi de alergare pentru sustenabilitate. 

Rezultatele urmărite au fost creșterea gradului de conștientizare a participanților cu privire la acțiunile întreprinse de universitate pentru sustenabilitate.

A 3.2.5. Reducerea amprentei de mediu prin dezvoltarea comportamentelor de reciclare

Reciclarea este o responsabilitate colectivă pentru un viitor durabil. Pe parcursul proiectului, Fundația Politehnica a urmărit identificarea unui parteneriat care să sprijine implementarea unor soluții de colectare mai eficientă a deșeurilor reciclabile în căminele studențești.

Rezultatele urmărite au fost creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la consumul de energie; sporirea cunoștințelor privind comportamentele responsabile din punct de vedere ecologic.

Activitatea 4. Evaluarea schimbării cunoștințelor și comportamentului studenților în ceea ce privește eficiența energetică și stabilirea bazei pentru acțiuni durabile 

A. 4.1. La finalul proiectului s-a realizat un sondaj de evaluare a nivelului de cunoștințe și abilități la publicul țintă (studenți) cu privire la utilizarea durabilă și eficiență a energiei, ca efect al campaniilor derulate.

A.4.2 Sondajul final a fost completat cu un pachet de documente privind consumul responsabil de energie la nivel instituțional, cuprinzând: o anexă la contractul de locuințe în campus, un regulament de cazare, un document de poziție privind consumul durabil de energie.

A 4.3. Diseminarea progresului și a rezultatelor proiectului către comunitatea științifică și publicul larg s-a realizat prin participarea la 2 conferințe științifice, 2 workshop-uri, publicarea a 2 articole științifice și 1 articol de popularizare care acordă credit Innovation Norway ca organism de finanțare. De asemenea, echipa de proiect a prezentat rezultatele proiectului la emisiuni ale postului de televiziune TeleUniversitatea, precum și la emisiuni difuzate de Radio Vest și de TVR Timișoara. Presa locală și regională au reflectat amplu marile activități din cadrul proiectului.

Rezultatele proiectului au fost prezentate și în evenimente față-în față.

Peste 70 de reprezentanți ai conducerii UPT, ai serviciilor sociale, ligilor studențești, administratorilor de clădiri rezidențiale și de studiu, studenților și partenerilor vizați către publicul-țintă din Universitatea Politehnica Timișoara au participat la prezentarea rezultatelor finale obținute în proiect. Cu acest prilej au fost înmânate și diplomele de „Cămin campion al consumului sustenabil” câștigătorilor competiției. Un al doilea eveniment de amploare, promovat și prin publicitate stradală, și prin emisiuni de radio și televiziune a fost conferința organizată sub egida Alianței Timișoara Universitară (ATU). La acest eveniment, intitulat „Universitățile timișorene: educație și acțiune pentru sustenabilitate” au participat reprezentanții celor patru universități publice din Timișoara, care au prezentat propriile proiecte și preocupări legate de sustenabilitate în mediul academic. Li s-au adăugat reprezentanți ai autorităților publice, ai furnizorilor de utilități și ai mediului economic, dezbaterile evidențiind preocupări extrem de diverse, dar care urmăresc, ca scop comun, asigurarea unei dezvoltări durabile și transformarea Timișoarei într-un pol al inovării în privința promovării sustenabilității în România.

Rezultatul urmărit a fost asigurarea vizibilității proiectului, diseminarea rezultatelor, împărtășirea de bune practici, schimbul de experiență privind provocările implementării proiectelor legate de sustenabilitate și crearea sinergiei dintre inițiativele locale, pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

A 4.4. Campania de ecologizare a campusului studențesc „Eco-Poli”

Sondajul ante-proiect a relevat o bună cunoaștere a aspectelor legate de provocările schimbărilor climatice în rândul populației studențești, dar și un potențial slab exploatat privind mobilizarea studenților în proiecte legate de protejarea mediului înconjurător. Peste o treime din respondenți a răspuns „nu știu” la întrebarea „Ce poți face tu pentru mediu?”. Astfel, echipa de proiect a propus și derulat (cu succes) o amplă acțiune de curățenie de primăvară în campus, sub genericul Eco-Poli.

Rezultatul urmărit a fost ilustrarea modalităților de implicare în probleme ecologice și sporirea vizibilității proiectului și a sloganului de campanie „Îmi pasă”.

3. Rolul partenerilor

Rolul partenerului norvegian a fost de a oferi consultanță și mentorat cu privire la stabilirea situației de bază pentru situația actuală de la Universitatea Politehnica Timișoara în ceea ce privește cunoștințele și comportamentul consumului de energie, într-o perspectivă comparativă (norvegiano-română), oferirea de sprijin pentru pachetul de instruire pentru studenți și personalul administrativ, pregătirea schimbului de experiență între promotorul proiectului și instituțiile relevante norvegiene (universități), îmbunătățirea transferului de cunoștințe între partenerii proiectului USE-REC și participarea la pregătirea și evaluarea fiecărui set major de activități.

Sustenabilitatea proiectului

În populația studențească, vectorii instruiți ai schimbării (studenții) vor include în planurile lor, la nivelul ligilor studențești, prevederi care stimulează comportamente și preocupări pro-mediu. Proiectul a vizat 1000 de studenți care apreciază că dispun de cunoștințe îmbunătățite legate de eficiența energetică și utilizare durabilă a energiei, atingând până la 13.000 de studenți expuși la mesajele de conștientizare pe această temă. În plus, personalul administrativ instruit implicat în serviciile studențești (20 de persoane) va asigura monitorizarea energiei și perpetuarea comportamentelor de economisire a energiei în căminele din campus. De asemenea, contractul de cazare și reglementările adoptate vor asigura utilizarea durabilă a energiei la rezidențele studențești. Iar încorporarea rezultatelor proiectului în experiențele și practicile universității asigură efectul de bulgăre, care apropie idealurile sustenabilității și face din obiectivele de dezvoltare durabilă o realitate trăită.